Sistemul imunitar este un ansamblu de interactiuni complexe care lupta impotriva microorganismelor ce produc boli si care ingreuneaza mecanismul de vindecare. Acesta este format dintr-o retea de celule, tesuturi si organe care lucreaza impreuna pentru a proteja organismul de agentii patogeni: virusuri, bacterii, fungi si paraziti. Mai multe informatii despre ce este si cum functioneaza sistemul imunitar poti sa citesti aici.

Suplimentele alimentare pot ajuta organismul sa treaca de perioadele vulnerabile cauzate de o alimentatie necorespunzatoare sau de perioadele in care este slabit de boala sau de o crestere a cerintelor nutritionale. Unele suplimente alimentare contin vitamine, minerale si oligoelemente ce ajuta organismul si, implicit, sistemul imunitar sa isi imbrunatateasca sau sa isi mentina sanatatea. Poti gasi aici mai multe astfel de suplimente alimentare.

Pentru a functiona bine, sistemul imunitar are nevoie de echilibru intre absolut toti factorii externi si interni. Printre factorii care influenteaza in mod negativ sistemul imunitar se numara sedentarismul, stresul, lipsa somnului, consumul de alcool si tutun in exces, alimentatia lipsita de vitamine si minerale esentiale, administrarea excesiva de medicamente (in special de antibiotice) si, binenteles, varsta. Poti citi aiciaici mai multe despre acesti factori si despre influentele lor.

Un sistem imunitar sanatos are capacitatea de a face fata tuturor agentilor patogeni. De cele mai multe ori, insa, stilul de viata dezechilibrat pe care il avem duce la slabirea sistemului imunitar. Organismul tau nu cedeaza imediat, ci mai intai iti transmite cateva semnale de alarma. Iata cateva dintre principalele manifestari ale unui sistem imunitar slabit:

• oboseala
• apatie
• raceli dese (inclusiv infectii urinare, infectii repetate ale pielii, eruptii herpetice)
• reactii alergice
• inflamarea glandelor limfatice
• candidoze (vaginale sau bucale)
• pielea se vindeca mai greu in urma unei leziuni
• dureri de cap si insomnii frecvente
• diaree cronica

Pentru a-ti testa imunitatea, poti opta pentru doua analize de sange ce evalueaza componentele sistemului imunitar: hemoleucograma si imunograma. Hemoleucograma identifica numarul si procentul celulelor, iar imunograma evalueaza anticorpii pe care aceste celule le produc – imunoglobulinele (Ig).

Exista patru clase de imunoglobuline:

• Ig A - constituie cel mai important element de aparare impotriva bacteriilor si virusurilor
• Ig E - responsabila pentru alergii
• Ig M - prima imunoglobulina secretata atunci cand organismul este amenintat de un agent patogen
• Ig G se secreta dupa Ig M si are functia de a neutraliza toxinele bacteriene

In ajutorul sistemului imunitar vin vitaminele, mineralele si suplimentele. Printre cele mai importante vitamine, minerale si oligoelemente pentru organismul tau se enumera: vitamina C, zinc, calciu, magneziu, laptisorul de matca, vitamina D3, probioticele, Omega-3. Mai multe informatii despre acestea poti gasi aici.

Sistemul digestiv contine flora intestinala, formata din bacterii prietenoase (probiotice), care ne protejeaza impotriva infectiilor. Deoarece celulele din sistemul digestiv nu contin enzime necesare pentru descompunerea anumitor tipuri de hrana, probioticele ne ajuta la digerarea acestora. Impreuna cu prebioticele si cu complexul de vitamine B, probioticele ajuta la absorptia lipidelor, a calciului, fierului si magneziului. Data viitoare cand iti pregatesti cina, gandeste-te la milioanele de organisme minuscule, invizibile cu ochiul liber, a caror casa este intestinul tau. Hraneste-le corect: la randul lor, ele te vor hrani corect. Poti gasi aici mai multe informatii.

Din pacate, provocarile prin care trecem zilnic pot perturba echilibrul organismului tau, afectand, de asemenea, si sistemul imunitar. O alimentatie necorespunzatoare afecteaza in mod direct sistemul imunitar, privandu-l de vitamine, minerale si oligoelementele esentiale unei bune functionari.

Cu siguranta, starile sufletesti afecteaza sanatatea, iar stresul emotional extrem poate deteriora imunitatea. Insa cercetarea legaturii dintre minte si imunitate este in stadii incipiente si a produs pana acum foarte putine dovezi solide - si nu prea multe sfaturi despre cum sa protejezi sistemul imunitar de efectele nefaste ale stresului emotional. Un experiment poate arata ca durerea extrema deprima celulele T umane, de exemplu, dar nu stim daca restul sistemului este afectat sau daca fluctuatia este importanta.

Celulele imune si cele ale sistemului nervos interactioneaza. De exemplu, atunci cand lupta cu o infectie, celulele imune sunt capabile sa stimuleze creierul sa transmita impulsurile care produc febra. Pe suprafata limfocitelor gasite in apropierea terminalelor nervoase in ganglionii limfatici si in splina au fost observati receptori pentru multe dintre substantele chimice eliberate in timpul stresului, cum ar fi epinefrina si norepinefrina. Acest lucru sugereaza ca ceea ce se intampla in creier poate interactiona cu sistemul imunitar pentru a suprima sau, invers, imbunatati.

Cercetarile din ultimii ani au oferit dovezi din ce in ce mai concludente ca expunerea la radiatiile ultraviolete ale soarelui poate modifica activitatea si distributia unora dintre celulele responsabile de declansarea raspunsurilor imune la om. Pe scurt, expunerea la soare poate creste riscul de infectie sau poate reduce apararile organismului impotriva cancerului de piele. Mai ales in tarile in curs de dezvoltare, nivelurile UV ridicate pot reduce eficacitatea vaccinarilor.

Intrucat prima bariera de aparare a organismului este mucusul secretat de mucoasele de la nivelul nasului si gatului, particulele pe care le inhalam noi sunt retinute de mucoasa.

Daca virusul trece de aceasta linie de aparare, patrunde in celula, unde se multiplica, noii virusi invadand celulele din jur. Prezenta virusului in organism declanseaza raspunsul imunitar al organismului. Rezultatul raspunsului imun al organismului la invazia virala reprezinta, de fapt, simptomele racelii si gripei. Afla aici mai multe despre functionarea sistemul imunitar.

Ambele sunt infectii virale respiratorii si impart anumite simptome (tuse), dar sunt cauzate de virusi diferiti. In momentul de fata sunt cunoscuti patru virusi gripali, cu mai multe tulpini, si peste doua sute de virusi ai racelii. Ambele categorii se transmit pe calea aerului, prin tuse si stranut, dar si prin contactul cu suprafete contaminate.

O simpla raceala se manifesta initial prin dureri de gat, guturai, urmate de tuse. Timp de cateva zile, pacientul va avea asadar dureri in gat, inflamarea acuta a mucoasei nazale, tuse cu sputa sau uscata, temperatura ceva mai ridicata, dureri de cap si se va simti obosit.

Gripa debuteaza brusc si violent, se manifesta mult mai intens si poate conduce la complicatii severe. Gripa are simptome mai puternice si mai neplacute. Durerile de cap si musculare sunt mai intense, pacientii plangandu-se de tuse uscata, dureri in gat, febra ridicata, de pana la 41°C, si frisoane. Bolnavii se simt extrem de obositi, nu au pofta de mancare si ar dormi ore in sir.

In timp ce o raceala simpla se vindeca in decurs de cateva zile, aproximativ o saptamana, gripa necesita, in general, o durata mai lunga de vindecare, uneori pana la cateva saptamani.

Modalitatatile prin care se raspandesc virusii care cauzeaza raceala si gripa sunt urmatoarele:

• pe calea aerului, prin inhalarea picaturilor care contin virusul (picaturi Pfluger)
• prin contactul apropiat cu o persoana infectata sau atingerea unei suprafete contaminate de virus si apoi autocontaminarea (atingerea gurii, nasului sau ochilor)
• prin contactul cu o suprafata atinsa de o persoana infectata.

Intrucat virusii care cauzeaza raceala si gripa pot fi transmisi de la persoanele infectate la alte persoane pe calea aerului, tratamentele pentru tuse pot ajuta la limitarea raspandirii virusului.

Putem preveni raspandirea virusului prin igiena corespunzatoare:

• tusitul si stranutul se fac intr-un servetel, care va fi aruncat ulterior, de preferat intr-un cos de gunoi inchis
• se vor dezinfecta frecvent suprafetele si obiectele folosite in comun si atinse in mod frecvent
• mainile trebuie spalate regulat cu apa si sapun, mai mult de 20 de secunde sau se foloseste un dezinfectant pentru maini
• se va evita atingerea ochilor, nasului sau gurii cu mainile nespalate
• se evita spatiile aglomerate.

Simptomele intalnite in raceala si gripa sunt:

• febra
• tuse, care poate produce tulburarea somnului si epuizare
• stranut si rinoree, care duc la scaderea concentrarii si la disconfort
• indispozitie, cu scaderea performantelor
• varsaturi si diaree, care duc, prin tulburarile hidroelectrolitice, la fatigabilitate, cefalee, frisoane si febra.

Da, exista remedii naturale care pot ajuta la preventia si la ameliorarea acestor afectiuni, ajutand corpul sa capete mai multa putere in lupta pentru vindecare si care te ajuta sa iti imbunatatesti starea generala:

• suplimente ce au la baza extracte cu proprietati imunostimulatoare si antiinflamatoare (Echinaceea, Soc-negru, beta-glucan)
• vitamine (C, D) si minerale (zinc, calciu)
• supa calda si ceai cald
• Usturoi, Ghimbir, fructe si legume proaspete
• umidificatoare pentru aerul din camera de convalescenta
• odihna.

Cand este bolnava, o persoana poate prezenta o varietate de simptome diferite, in functie de boala. Acestea pot include rinoreea (ii curge nasul), durerile in gat, tusea, febra si durerile de cap.

Pasajele nazale ofera o deschidere prin care bacteriile si virusurile pot intra in organism. Cu toate acestea, pasajele sunt captusite cu o membrana de mucus, numita mucoasa nazala. Functia mucoasei este cea de a captura particulele straine, impiedicandu-le sa intre in corp. Mucusul poate fi subtire si limpede sau gros si vascos si este produs in mod constant de mucoasa.

Atunci cand un individ se imbolnaveste, congestia nazala (care provoaca nasuri umplute si curgatoare) apare adesea ca urmare a raspunsului imunitar al organismului. Producerea excesului de mucoasa nazala este o incercare a organismului de a alunga organismele care provoaca boala. Sistemul imunitar este responsabil de protejarea noastra impotriva agentilor patogeni, cum ar fi bacteriile si virusurile. Cand sistemul imunitar al organismului detecteaza ca a intrat un invadator strain, precum un virus, initiaza un raspuns pentru a incerca sa combata virusul. Aceasta include cresterea productiei de mucus, in incercarea de a indeparta particulele cauzatoare de boli. Cand ne imbolnavim, caile nazale se umfla si se inflameaza din cauza iritarii de la agentul patogen, nasul incepe sa curga si tusim in efortul de a scapa corpul de ‘invadator’.

E posibil, daca iti curge nasul, insa nu ai dureri de cap sau stari febrile. De asemenea, daca simptomele dureaza mai mult de doua saptamini si te mai confrunti, de asemenea, cu ochi rosii, cu mancarimi, s-ar putea sa fie o alergie.

Este, insa, greu de facut diferenta, pentru ca persoanele cu alregii si astm racesc mai usor. S-ar putea sa aiba deja plamanii iritati si inflamati, deci sunt mai putin capabili sa lupte cu un virus.

Copiii respira in mod natural mai multe particule ce contin virusi decat adultii. Dupa cum stie fiecare parinte, copiii sunt foarte activi, interactionand astfel cu mai multe persoane si suprafete. Si, desigur, s-ar putea sa nu se spele pe maini la fel de des ca adultii.

Pe de alta parte, sistemele lor imunitare sunt in plin proces de educare, organismul lor invatand sa se apere in fata fiecarui nou agent patogen intalnit, astfel ca un nas care curge sau un pic de febra sunt reactii normale - si la nivel minim - ale sistemului imunitar al copilului in fata unei noi amenintari. Nu va faceti griji mari: va iesi din aceste incercari mai intarit.

Vremea rece in sine nu provoaca raceli, dar oamenii sunt mai susceptibili sa ramana in interior si sa raspandeasca germeni unul altuia atunci cand este frig afara. Exista dovezi ca gripa se raspandeste cel mai eficient la temperaturi si umiditate scazute, ceea ce poate explica de ce numarul cazurilor de gripa creste atat de mult in timpul iernii.