Cum isi ajuta mama noul puiut sa isi dezvolte imunitatea? Il bombardeaza cu microbi atat inainte, cat si dupa ce s-a nascut.
Gandirea populara a sustinut ca, pe masura ce un bebelus isi croieste drumul printr-un canal de nastere plin de microorganisme, corpul sau este colonizat cu primele sale bacterii. Un nou studiu arata, insa, ca in uter exista o gramada de microbi.
Rezultatele, publicate in 2014 in Science Translational Medicine (un reputat jurnal medical american interdisciplinar), se adauga unui volum in crestere de cunostinte stiintifice care sugereaza ca tesuturile considerate odata a fi lipsite de germeni sunt intesate de microbi si ca primul contact al bebelusului cu lumea microbiana are loc prin mai multe surse materne.
„Este un studiu interesant, care continua sa rostogoleasca bulgarele de zapada ca niciun tesut din corpul uman nu este steril, inclusiv tesuturile reproducatoare si, din acest motiv, nici copilul nenascut”, a spus intr-un e-mail catre The Scientist Seth Bordenstein, biolog la Universitatea Vanderbilt, un biolog care nu a fost implicat in studiul de mai sus.
Semnele ca mediul uterin adaposteste bacterii au inceput sa apara in urma cu cativa ani. In 2008, de exemplu, grupul lui Juan Miguel Rodríguez de la Universitatea Complutense din Madrid a inoculat o bacterie etichetata la femele gravide de soareci. Ulterior a identificat tulpina in meconium (materiile fecale care se dezvolta la un fat) la soriceii livrati prin cezariana. In combinatie cu alte studii asupra placentei, lichidului amniotic si sangelui din cordonul ombilical, acum pare evident ca prima intalnire cu un microb la un copil nu este la nastere.
„Pe baza sumei dovezilor, este timpul sa rasturnam paradigma pantecelor sterile si sa recunoastem ca fatul nenascut este mai intai colonizat in pantece”, a spus Bordenstein.
O placenta populata divers
De-a lungul pregatirii sale in obstetrica, Kjersti Aagaard a fost invatata ca pantecele este un sanctuar steril in care se dezvolta copilul. „Singura exceptie este atunci cand avem o infectie patogena”, a spus Aagaard, care studiaza mediul uterin al oamenilor si animalelor de laborator la Baylor College of Medicine si in Spitalul de Pediatrie Texas. Dar dovezile nu pareau sa sustina o astfel de idee.
In 2012, Aagaard si colegii sai au descoperit ca, desi microbiomul vaginal s-a schimbat in timpul sarcinii, nu semana cu setul microbian al nou-nascutilor: vaginul a purtat comunitati bacteriene de aproximativ 80% Lactobacillus, in timp ce la bebelusi abunda un numar relativ mai mare de specii, cum ar fi Actinobacterii, Proteobacterii si Bacteroizi. „Eram curiosi de unde provin microbii din intestinul sugarilor”, a spus Aagaard, care a decis sa caute bacterii in placenta.
In cel mai recent studiu al sau, echipa Aagaard a colectat tesut placentar de la 320 de mame imediat dupa nastere si a documentat microbi diversi, inclusiv E. coli, Bacteroizi, Prevotella tannerae si Neisseria lactamica, printre altele. In ceea ce priveste compozitia speciilor, microbiomul placentar seamana mai mult cu comunitatea microbiana orala a mamei decat cu orice alt loc al corpului. Insa, atunci cand grupul lui Aagaard a analizat atributiile metabolice ale bacteriilor, „interesant, acestea sunt mult prea bine reprezentate pentru metabolismul cofactorilor enzimatici si al vitaminelor corespunzatoare altor microbiomuri ale corpului”, cum ar fi intestinul sau gura.
Aagaard spune ca microbiomul placentar reprezinta probabil prima intalnire a copilului cu lumea microbiana. Apoi, procesul de nastere ar fi a doua oprire in turul microbiomului matern. Odata ajuns in lumea exterioara, prima imbratisare pe care o primeste bebelusul de la mama sa este, de fapt, o imbratisare de grup cu mama si microbiomul pielii sale. Si apoi exista laptele de san, care, timp de multe decenii, a fost considerat, de asemenea, steril, dar care este de fapt o supa bacteriana cremoasa.
Laptele microbian al mamei
"Dogma predominanta inainte de a incepe investigarea lumii microbiomului a fost ca laptele este steril, ca singurul moment in care puteai gasi un microorganism in lapte era cand o femeie avea mastita", a spus Mark McGuire, cercetator al laptelui matern la Universitatea din Idaho. Asadar, cand la universitatea madrilena Complutense, profesorul Rodríguez a inceput sa examineze pentru prima data laptele matern in anii 90 si a adus dovezi ca acesta putea fi o sursa potentiala a microbilor din materiile fecale pentru sugari, dar multi oameni nu l-au crezut. Au presupus ca probele sale au fost contaminate, „poate de pe pielea mamei sau poate din gura bebelusului”, a spus el, dar tulpinile bacteriene pe care le-a gasit in laptele matern nu existau in gura sau pe piele. Ulterior, grupul sau a confirmat ca bacteriile din laptele matern isi gaseau drum catre intestinul sugarului.
In 2011, echipa lui McGuire a determinat caracteristicile microbiomului din laptele matern uman de la 16 femei. "Este o comunitate [microbiana] destul de diversa", a declarat McGuire pentru The Scientist. Cele mai abundente bacterii au fost Streptococcus, Staphylococcus, Serratia si Corynebacteria, desi esantionul fiecarei femei a fost diferit. „A fost foarte personalizat”, a spus McGuire. „O parte din aceasta personalizare inseamna ca mama isi preleveaza mediul si ofera copilului sau exact bacteriile acelui mediu. Poate ca asta este o modalitate de a-i antrena sistemul imunitar si de a ajuta copilul sa-si extinda imunitatea la ceea ce va fi expus la inceputul vietii.”
Cercetarile lui Rodríguez, Aagaard si ale altora analizeaza acum ce impact ar putea avea aceste surse microbiene diverse atunci cand bebelusii le intalnesc. Aagaard a raportat in Nature Communications ca macacii care au consumat o dieta bogata in grasimi in timpul sarcinii si alaptarii au avut copii cu microbiomi intestinali diferiti. Desi nu se stie inca motivul acestor schimbari, „in mod clar alaptarea este o componenta esentiala si critica”, a spus Aagaard „nu doar modul in care introduce si influenteaza microbiomul intestinal al sugarului, ci si cum ii schimba intregul mediu metabolic.”
Pentru sanatatea mamei
Cu toate ca raman in aer multe intrebari, este luat un acord aproape general asupra faptului ca comunitatile microbiene ale placentei, vaginului si laptelui matern sunt importante pentru dezvoltarea fatului si sugarului. Exista, de asemenea, o apreciere emergenta despre rolul microbiomului mamei in timpul sarcinii si alaptarii asupra sanatatii femeii insasi. De exemplu, un studiu din 2012 a descoperit ca modificarile microbiomului intestinal in timpul sarcinii se coreleaza cu cresterile in tesutul adipos corpului si in scaderea sensibilitatii la insulina la soarecii expusi la bacterii.
Cu cativa ani in urma, Rodríguez s-a impiedicat de ideea ca microbiomul laptelui matern este important pentru sanatatea mamei. Mastita, care poate provoca dureri atat de severe si este adesea tratata cu antibiotice, este caracterizata de un „dezechilibru imens” al microbiomului din laptele matern, a spus Rodríguez. O singura tulpina de bacterii patogene domina, de regula, proba, in timp ce Lactobacillus dispare.
Sotia si colega lui McGuire, Michelle McGuire, cercetatoare in materie de alaptare la Washington State University, a obtinut recent un rezultat similar in momentul in care ea si colegii ei au recoltat probe de lapte matern de la un grup de femei. Din cand in cand cercetatorii au descoperit o comunitate bacteriana care a fost dominata de o singura tulpina si, in aceste cazuri, „de noua ori din 10 [femeile cu dezechilibru] luasera un antibiotic sau se plangeau ca exista un mic disconfort in san”, a spus Shelley McGuire. „Am putut vedea acest disconfort in laptele ei.” (Rezultatele acestei lucrari sunt inca nepublicate.)
Lipsa nivelului de Lactobacili in laptele studiat de Rodríguez i-a oferit posibilitatea de a testa daca bacteriile din laptele matern isi au originea in intestin. El a proiectat un studiu in care femeile au luat suplimente care contin bacteriile lipsa si a descoperit ca, aproape sigur, aceleasi tulpini de Lactobacili au aparut in laptele matern. In mod neasteptat, dupa aproximativ trei saptamani de suplimente cu probiotice, femeile au raportat ca mastita lor a disparut. „Pentru prima data am spus: Poate ca acest lucru este important pentru tratamentul mastitei sau al alaptarii dureroase”, a spus Rodríguez, a carui echipa incheie acum studii ulterioare pentru tratarea mastitei in timpul alaptarii cu bacterii, mai degraba decat antibiotice.
Si chiar si atunci cand nu alapteaza, sanul in sine are propriul microbiom, potrivit lucrarilor lui Gregor Reid, un microbiolog de la Western University si Lawson Health Research Institute din Londra, Ontario, care suspecteaza ca bacteriile din san ar putea juca un rol in alte boli, cum ar fi cancerul. Insa, pentru a cauta o legatura intre microbiomul sanului si sanatate e nevoie de caracterizarea a ceea ce poate fi numit normal, ceea ce nu este atat de usor, sunt de acord cercetatorii. Un lucru care devine clar, insa, este ca un microbiom sanatos, indiferent daca este la copil sau la mama, adaposteste o diversitate de bacterii. „In imaginea de ansamblu a vietii, apreciem doar ca diversitatea este un lucru cu adevarat bun de avut”, a spus Aagaard. „Cu cat putem sa construim mai multa diversitate, probabil ca vom fi mai sanatosi in timp”.
Kerry Grens, The Scientist